Istanbul.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
|
|||||||||
| Amplasare | |||||||||
| Ţară |  Turcia |
||||||||
| Regiune | Marmara | ||||||||
| Atestare documentară | 667 î.Hr. | ||||||||
| Populaţie (2007) | 11.174.257 | ||||||||
| Suprafaţă | 1.538,77 km² | ||||||||
| Densitatea populaţiei | 7.262 loc./km² | ||||||||
| Altitudinea medie | 100 m n.m. | ||||||||
| Localităţi componente |
|||||||||
| Primar | Kadir Topbaş | ||||||||
| Sit web | en Portalul oraşului | ||||||||
| [[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Istanbul în cadrul regiunii]] | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||||
 |
|||||||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||||||
.gif)
Istanbul (denumit în trecut Constantinopol — în greacă Κωνσταντινούπολη şi Bizanţ) este cel mai mare oraş al Turciei.
Cuprins |
modifică Istorie
Istanbulul este considerat a fi un leagăn al mai multor civilizaţii ce s-au perindat pe teritoriul istoric al oraşului de altădată. El este singurul oraş din lume ce se întinde pe malurile a două continente, Europa şi Asia, având o populaţie de 11.008.790 de locuitori. Oraşul a fost întemeiat de împăratul roman, Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceşti, Bizanţ.
Sub numele de Constantinopol, oraşul a servit drept capitală a Imperiului Bizantin, pentru mai bine de un mileniu. În 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capitală a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraşului a devenit Istanbul.
modifică Aşezare
Oraşul vechi se află pe malul strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia şi Marea Neagră de Marea Marmara. În ziua de azi, oraşul este mult mai mare şi acoperă atât partea europeană, cât şi cea asiatică. Deşi nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziţie majoră în economia şi cultura ţării, fiind cel mai important centru de comerţ internaţional al Turciei.
modifică Evoluţia toponimiei
- a) Anthusa - “Înfloritoarea” (numele iniţial, dinaintea anului 658 î.Chr.)
- b) Bizantion - denumirea greacă din anul 658 î.Chr, anul întemeierii oficiale a oraşului de către Byzas din Megara (mai târziu modificat în: Byzantium şi Byzanz).
- c) Novae Romae - “Noua Romă” (toponim roman din secolul al II-lea d.Chr.).
- d) Constantinupolis - “Oraşul lui Constantin” (denumire dată de Romani în anul 330 d.Chr., în cinstea împăratului Constantin cel Mare)
- e) Dar El Saadat - “Oraşul Fericit” (toponim arab din Evul Mediu).
- f) Ţarigrad - “Oraşul Ţarului” (denumirea slavă a oraşului).
- g) Istanbul - toponim ales de Turci în anul 1452, folosind cuvinte de origine greacă: „Is tin polin“ = „El (Turcul) este în oraş“.
Acestea sunt doar câteva dintre denumirile atribuite acestui oraş absolut feeric, care, an de an, atrage, prin farmecul său şi prin unicitatea sa, mii de turişti din toate colţurile planetei.
modifică Dezvoltarea oraşului Istanbul
Dacă e să vorbim despre numărul de locuitori înregistraţi în acest oraş, atunci acesta a fost dintotdeauna unul instabil, deoarece poziţia geografică pe care o ocupă Istanbulul permite acestui oraş să aibă o populaţie în jur de 17 milioane de locuitori, dar niciodată nu s-a făcut publică o cifră exactă a numărului de locuitori. Un alt factor care influenţează numărul de locuitori este afluxul anual enorm de turişti, care vizitează Istanbulul indiferent de sezon.
Din toate aceste puncte de vedere, nu putem vorbi despre Istanbul ca despre un oraş sută la sută turcesc, ci îl putem cataloga drept un oraş al naţiunilor, un oraş în care nu se face delimitarea dintre noapte şi zi, un oraş în care istoria îşi trăieşte prezentul.
Populaţia metropolei s-a mărit de trei ori în ultimii 25 de ani. Aproape 70 la sută dintre locuitorii Istanbulului trăiesc în partea europeană a oraşului şi doar 30 la sută în partea asiatică. De asemenea, în ultima perioadă s-a înregistrat un flux migraţionist al populaţiei bastinaşe, care cu scopul de a-şi găsi un loc de trai mai bun, părăsesc casele lor din regiunea Anatoliei şi încearcă să se stabileacă în Istanbul.
modifică Religia oraşului Istanbul
Moscheea Ortakoy. Cu toate că Istanbulul este brăzdat, în fiecare zi, de milioane de turişti, care, pe parcurs, unii dintre ei se şi stabilesc cu traiul în acest oraş, din punct de vedere religios, cea mai mare comunitate religioasă o reprezintă musulmanii, adică adepţii Islamului.
Minorităţile religioase sunt formate din creştinii greco-ortodocşi, creştinii armeni, creştinii catolici şi din evrei. Conform rencensământului din 2000, în acel an s-au înregistrat 2691 moschei, 123 biserici si 26 de sinagogi, de asemenea 109 cimitire musulmane şi 57 de cimitire non-musulmane.
Sediul Patriarhului Ecumenic de Constantinopol, liderul spiritual al bisericii greco-ortodoxe este amplasat în regiunea Fener (Phanar) a Istanbulului.
Istanbulul a fost ultimul oraş în care a domnit Califatul Islamic, între anii 1517 şi 1924, când califatul a fost dizolvat şi puterea lui a fost preluată de către Parlamentul Turc.
modifică Economia oraşului Istanbul
Istanbulul a fost, din totdeauna, centrul vieţii economice a Turciei, datorită localizării sale geografice. Deschiderea pieţelor specifice în oraş în jurul anilor 1980 a dus la dezvoltarea pe mai departe a statusului său economic.
Levent (Levant) este raionul financiar al Istanbulului, dar de asemenea şi cel mai larg centru industrial al Turciei. Istanbulul şi provinciile sale vecine produc bumbac, fructe ulei de măsline, mătase şi tutun, dar de asemenea aici putem vorbi despre multe alte articole pe care industriaşii turci le produc.
modifică Turism
modifică Locuri de vizitat
modifică Evenimente culturale majore
modifică Legături externe
modifică Vezi şi